Patru scurgeri uriase de gaze naturale - precedate de explozii submarine, la un interval de cateva ore intre ele - din Nord Stream 1 si 2, care leaga Rusia si Germania si transportau cea mai mare parte a gazelor naturale rusesti catre Uniunea Europeana (UE), provocau stupoare la 26 septermbrie 2022.Moscova a incetat atunci sa mai livreze gaze naturale prin Nord Stream 1, din cauza conflictului energetic cu statele UE care sustin Ucraina.Constructia gazoductului Nord Stream 2 - marul discordiei intre Berlin si Washington de multi ani - s-a incheiat la sfarsitul lui 2021. Acesta nu a fost pus niciodata in functiune.Aceasta infrastructura care valoareaza miliarde de euro zace degeaba pe fundul marii.Scurgerile au avut loc in ape internationale, in largul Insulei daneze Bornholm, la sud de coasta Suediei. ANCHETE FOARTE DISCRETE Niciuna dintre cele trei anchete judiciare lansate separat de catre Germania, Suedia si Danemarca nu a avut succes."Principala ipoteza este ca un stat se afla in sparele" acestei sabotari, anunta in aprilie procurorul suedez Mats Ljungqvist, adaugand ca autorii stiau "foarte bine ca aveau sa lase urme".Parchetul General german da asigurari AFP ca "nu este posibil, in prezent, sa se faca declaratii fiabile" despre identitatea si motivatiile autorilor si nici "despre problema sustinerii unui stat"."Fie nu exista o pista suficient de buna, fie este sensibil din punct de vedere politic", comenteaza un expert de la Consiliul German de Relatii Externe (DGPA), Christian Mölling.Miercuri, procurorul suedez Mats Ljungqvist, contactat de AFP, s-a declarat "in faza finala a anchetei" si si-a exprimat speranta sa ia o "decizie" pana in 2024. FOILETON DE PRESA Presa de investgatie incearca sa elucideze resorturile unei operatiuni ultra-complexe din punct de vedere tehnic - cu ajutorul unor expeditii de reconstituire, unele cu drone submarine, experti, fosti agenti secreti si piste care conduc de la varsovia la Crimeea si trec prin Republica Moldova.La inceputul lui martie, The New York Times (NYT) scria, pe baza unor informatii consultate de catre spionajul american, ca un "grup proucrainean" s-ar afla la originea sabotarii, insa fara implicarea presedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.In acelasi moment, parchetul german anunta ca ancheta cu privire la un vapor pe care-l suspecta de transportul explozivilor.Urmand aceasta pista, publicatiile germane Der Spiegel si ZDF au mers pana la a inchiria acest velier de 15 metri lungime - Andromeda -, pentru a reconstitui peripul pe care un echipaj ucrainean de cinci barbati si o femeie, scriu ele, l-ar fi facut din portul german Rostock si pana in largul Insulei daneze Bornholm.Un fost ofiter de informatii din Marina britanica, citat de Der Spiegel, suspcteaza, la randul sau, o nava stiintifica ruseasca - Sibiriakov -, iar cotidianul danez Information a aratat cu degetul SS-75, alta nava ruseasca specializata in operatiuni submarine, prezent in zona cu putin mai inainte de explozii. SPECULATIILE CONTINUA Atat Ucraina, cat si Rusia sau Statele Unite au dezmintit viguros orice implicare.In iunie, mai multe publicatii scriau ca serviciile militare de spionaj olandeze au avertizat CIA cu privire la un plan ucrainean de aruncare in aer a gazoductului.Divulgarile de la servicii secrete "sunt doar o piesa a puzzle-ului", da asigurari Christian Mölling."Exista, de asemenea, persoane care traiesc in Ucraina si care ar putea munci pentru serviciile secrete ruse", avertizeaza el.O implicare a Ucrainei ar fi foarte delicata de gestionat de catre aliatii din Occident ai Kievului.Un analist de la Centrul de Studii ale Europei, in estul Stockholmului, Andreas Umland, considera ca un scenariu implicand Rusia este "cel mai probabil".Cum Moscova a intrerupt fluxurile catre Europa, ca presupuse represalii fata de sanctiuniile ce i-au fost impuse de catre Occident, un sabotaj i-ar fi permis "sa omoare doua muste dintr-o singura lovitura", apreciaza Andreas Umland.Pe de o parte i-ar fi permis sa scape Gazprom, actionarul majoritar al gazoductelor, de cereri de despagubiri ale clientilor prin inocarea unui caz de "forta majora".Iar pe de alta parte, afirma experul, i-ar fi permis sa faca Kievul sa fie suspectat si "sa distruga reputatia Ucrainei".Berlinul - puternic dependent de gaze naturale rusesti inainte de Razboiul din Ucraina - a fost nevoit sa le le inlocuiasca in pas alergator cu alti furnizori, cu pretul unei "explozii" a costurilor energiei in prima economie a UE.