In cadrul noii Politici Agricole Comune (PAC), care a intrat in vigoare la inceputul anului 2023, ajutoarele platite agricultorilor sunt conditionate intr-o masura mai mare de respectarea unor criterii de mediu, printre care se numara obligatia, pentru exploatatiile agricole de peste 10 ha, de a lasa cel putin 4% din terenul arabil in repaus (parloaga) sau de a-l dedica unor elemente agro-ecologice (fanete, garduri vii, cranguri, iazuri etc.). Aceasta rata minima poate fi redusa la 3%, daca se adauga 4% culturi intermediare sau culturi care fixeaza azotul fara a folosi produse fitosanitare, pentru a ajunge astfel la 7% din suprafata favorabila biodiversitatii.Dupa izbucnirea conflictului ucrainean, UE a suspendat aplicarea acestei conditii, pentru a putea produce mai mult si pentru a compensa intreruperea aprovizionarii cu cereale din Ucraina si Rusia. Aceasta derogare a expirat la sfarsitul anului 2023, in ciuda apelului lansat in aceasta toamna de zece state membre care au cerut ca ea sa fie prelungita, cel putin partial, si in 2024.Intr-un moment in care fermierii isi intensifica protestele in mai multe tari europene si inaintea summitului european de joi, Comisia s-a razgandit si vine cu aceasta propunere, care s-ar aplica retroactiv, de la 1 ianuarie anul acesta.In loc sa mentina terenurile scoase din circuitul agricol sau fara productie pe 4% din suprafata lor arabila, se va considera ca fermierii din UE care cultiva plante ce fixeaza azotul (leguminoase precum linte, mazare etc. - n.r.) si/sau "culturi intermediare" pe 7% din suprafata lor arabila vor indeplini cerinta pentru platile directe din cadrul PAC.Pentru a justifica aceasta schimbare de politica, executivul european, care a lansat saptamana trecuta un "dialog strategic" cu privire la viitorul agriculturii, invoca faptul ca "agricultorii se confrunta cu o serie exceptionala de dificultati si incertitudini". Comisia citeaza numarul mare de fenomene meteorologice extreme (secete, incendii de padure, inundatii) care au avut loc anul trecut in diferite regiuni ale Uniunii, preturile ridicate ale energiei si ale factorilor de productie ca urmare a agresiunii Rusiei impotriva Ucrainei, costul vietii si inflatia, schimbarile in fluxurile comerciale internationale etc.De asemenea, preturile cerealelor au scazut puternic in comparatie cu 2022, valoarea productiei de cereale scazand cu aproape 30% intre 2022 si 2023. "In aceste conditii, obligatia de a retrage terenurile arabile din circuitul agricol poate avea un impact negativ semnificativ pe termen scurt asupra veniturilor unor agricultori", recunoaste Comisia.Propunerea sa va fi inaintata spre aprobare statelor membre in zilele urmatoare, iar acestea vor putea apoi sa o aplice rapid.Belgia indicase deja ca doreste sa repuna in discutie regula lasarii obligatorii a terenurilor in parloaga.Comisia Europeana a propus, de asemenea, sa prelungeasca cu un an, dupa luna iunie, scutirea de taxe vamale pentru produsele agricole ucrainene si moldovenesti care intra in UE incepand din 2022, adaugand in acelasi timp "mecanisme de salvgardare" in cazul unor perturbari ale pietei in statele membre vecine. Prin urmare, va fi posibila exceptarea de la regula, in cazul unor efecte negative observate in unul sau mai multe state membre, chiar daca intreaga piata europeana nu este perturbata. In plus, pentru produsele sensibile, cum ar fi zaharul sau carnea de pasare, "o frana de urgenta" (reintroducerea taxelor vamale) ar permite ca importurile sa fie mentinute la nivelul lor din 2022-2023, preconizeaza Comisia Europeana. Articolul Protestele fermierilor: Comisia Europeana da un prim raspuns manifestantilor apare prima data in Money.