"In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au remarcat ca noile evaluari reconfirma previziunile precedente privind comportamentul pe termen foarte scurt al inflatiei, aratand ca rata anuala a inflatiei este asteptata sa se mareasca in prima luna din anul curent si sa isi reia apoi scaderea graduala, pe o traiectorie mai joasa decat cea evidentiata in prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023, care cobora la 7,5% in decembrie 2023, la 4,8% in decembrie 2024 si la 3,3% la finele orizontului proiectiei. S-a sesizat ca perspectiva apropiata a inflatiei este atribuibila tot factorilor pe partea ofertei in cea mai mare parte, in conditiile in care cresterea din ianuarie 2024 este antrenata de majorarea si introducerea unor taxe si impozite indirecte in scopul continuarii consolidarii bugetare, iar scaderea ulterioara a ratei inflatiei, pe o traiectorie relativ mai joasa, are ca resorturi majore efecte de baza dezinflationiste si corectii descendente, peste asteptari in perioada recenta, ale cotatiilor marfurilor agroalimentare si titeiului, alaturi de dinamica in descrestere a preturilor importurilor", arata BNR.Incertitudini si riscuri la adresa acestei perspective a inflatiei decurg totusi din pachetul integral de masuri fiscal-bugetare implementat de curand in vederea sustinerii procesului de consolidare bugetara, precum si din masura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de baza ce urmeaza sa expire in luna februarie 2024, au sustinut membrii Consiliului.In acelasi timp, s-a convenit ca din partea pozitiei ciclice a economiei sunt de asteptat presiuni inflationiste mai modeste decat in prognoza precedenta, dar in atenuare mai graduala pe orizontul apropiat de timp, in conditiile in care noile evaluari indica o crestere economica mai solida pe ansamblul trimestrelor IV 2023 si I 2024 comparativ cu prognoza anterioara, al carei ritm trimestrial incetineste usor fata de trimestrul III 2023. In aceste conditii, excedentul de cerere agregata se va restrange probabil ceva mai lent in acest interval decat s-a anticipat anterior, iar dinamica anuala a PIB o va depasi pe cea prognozata in luna noiembrie 2023, au remarcat membrii Consiliului.Totodata, s-a observat ca, potrivit indicatorilor cu frecventa ridicata, consumul privat a redevenit in trimestrul IV 2023 principalul determinant al cresterii economice in termeni anuali. O noua contributie pozitiva este posibila totusi si din partea formarii brute de capital fix, in principal pe seama activitatii din constructii, precum si in cazul exportului net, insa mult mai redusa, in conditiile in care variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii a continuat sa o devanseze in octombrie pe cea a importurilor, dar intr-o masura sensibil diminuata. Pe acest fond, deficitul comercial si-a incetinit semnificativ scaderea in termeni anuali in prima luna a trimestrului IV, iar deficitul de cont curent s-a marit considerabil - sub influenta deteriorarii abrupte a balantei veniturilor primare -, ramanand totusi pe ansamblul primelor 10 luni ale anului vizibil inferior celui inregistrat in perioada similara a anului precedent, au reliefat mai multi membri ai Consiliului.Incertitudini si riscuri la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa genereze razboiul din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si evolutiile economice sub asteptari din Europa, indeosebi din Germania, pe fondul conditiilor financiare inasprite si al dinamicii cererii externe, au subliniat membrii Consiliului.Inclusiv din aceasta perspectiva, membrii Consiliului au insistat din nou asupra importantei atragerii si utilizarii eficiente a fondurilor europene, indeosebi a celor aferente programului  Next Generation EU , ce sunt esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice, precum si pentru sporirea potentialului de crestere si intarirea rezilientei economiei romanesti.Incertitudini si riscuri crescute la adresa previziunilor decurg insa din conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, au convenit membrii Consiliului, evidentiind caracteristicile executiei bugetare din anul 2023 si coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum si implicatiile noii legislatii privind pensiile si dinamica salariilor in sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea in perspectiva a pachetului de masuri fiscal-bugetare corective, inclusiv in contextul procedurii de deficit excesiv si al conditionalitatilor atasate altor acorduri incheiate cu CE.Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7%; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% si a ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 6%. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.Membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei si-a accelerat peste asteptari descresterea in primele doua luni ale trimestrului IV 2023, coborand la 6,72% in noiembrie, de la 8,83% in septembrie, sub impactul unor noi scaderi semnificative consemnate de dinamicile preturilor alimentelor si energiei, precum si ca efect al ieftinirii combustibililor, pe fondul diminuarii cotatiei titeiului.La randul ei, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accentuat trendul descendent mai mult decat s-a anticipat, reducandu-se la 9,1% in noiembrie, de la 11,3% in septembrie, in conditiile continuarii decelerarii relativ alerte a cresterii preturilor alimentelor procesate, dar si ca urmare a scaderilor de dinamica inregistrate in acest interval de subcomponenta bunurilor nealimentare si de cea a serviciilor, dupa mai bine de doi ani de ascensiune aproape continua, au remarcat membrii Consiliului.In urma analizei, s-a convenit ca recenta decelerare a inflatiei de baza are ca principali determinanti efecte de baza dezinflationiste mai extinse, corectii descendente ale cotatiilor marfurilor agroalimentare si masura de plafonare temporara a adaosului comercial la produse alimentare de baza, dar si scaderea dinamicii preturilor importurilor. Influentele astfel generate au fost doar in mica masura atenuate de cele venite din transferarea in preturi de consum a cresterilor de costuri antrenate de majorarea nivelului salarizarii minime, pe fondul rezilientei cererii pe anumite segmente, au semnalat unii membri ai Consiliului.Totodata, s-a sesizat ca dinamica anuala a preturilor de productie din industrie pentru piata interna a continuat sa scada relativ alert pe segmentul bunurilor de consum in octombrie-noiembrie, insa asteptarile inflationiste pe termen scurt ale agentilor economici si-au stopat ajustarea descendenta ori au inregistrat cresteri in noiembrie-decembrie, iar cele pe termen mai lung ale analistilor bancari si-au marit usor distanta fata de intervalul tintei. In acelasi timp, puterea de cumparare a consumatorilor s-a redresat mai pronuntat in luna octombrie, corespunzator saltului consemnat de dinamica anuala a salariului net real, in principal pe fondul majorarii salariului minim brut pe economie si al accentuarii descresterii ratei anuale a inflatiei, au subliniat unii membri ai Consiliului.In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca activitatea economica si-a incetinit semnificativ cresterea in trimestrul III, la 0,9% de la 1,6% in trimestrul anterior, dar mai putin decat s-a anticipat, evolutie ce face probabila o restrangere mai temperata a excedentului de cerere agregata in acest interval comparativ cu cea anticipata.S-a observat, totodata, ca mentinerea dinamicii anuale a PIB in trimestrul III la un nivel modest din perspectiva istorica - la 1,1%, fata de 1% in trimestrul II - este atribuibila majorarii impactului contractionist deja foarte mare al variatiei stocurilor si aportului consumului administratiei publice, care a devenit usor negativ in acest interval, in timp ce formarea bruta de capital fix si-a reamplificat dinamica anuala la o valoare de doua cifre, iar consumul privat a inregistrat o crestere in termeni anuali dupa stagnarea din trimestrul anterior. Totodata, exportul net a continuat sa-si majoreze influenta expansionista, data fiind marirea si in acest interval a ecartului pozitiv dintre dinamica anuala a volumului exporturilor de bunuri si servicii si cea a volumului importurilor, pe fondul adancirii mai pronuntate in teritoriul negativ a celei din urma. Drept urmare, deficitul balantei comerciale si-a reaccentuat usor declinul fata de perioada similara a anului trecut, iar cel de cont curent a continuat sa scada semnificativ in termeni anuali, dar ceva mai modest decat in trimestrul anterior, in contextul incetinirii ritmului ameliorarii soldului balantei veniturilor primare, pe seama evolutiei profiturilor reinvestite, au remarcat membrii Consiliului.Referitor la piata muncii, membrii Consiliului au evidentiat indiciile atenuarii usoare a tensiunilor de pe piata oferite de cele mai recente date si sondaje de specialitate, aratand ca efectivul salariatilor din economie si-a stopat cresterea in termeni lunari in septembrie-octombrie si ca mentinerea constanta a ratei locurilor de munca vacante in trimestrul III, dupa scaderea pronuntata consemnata in precedentele trei luni, s-a asociat cu o relativa stabilitate a ratei somajului BIM, ce s-a prelungit si in primele doua luni din trimestrul IV. Totodata, intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp si-au accentuat scaderea in trimestrul IV 2023, iar deficitul de forta de munca raportat de companii s-a redus semnificativ, corectandu-si in mare parte cresterea din intervalul precedent.In acelasi timp, s-a observat ca dinamica anuala de doua cifre a salariului mediu brut nominal si-a incetinit ascensiunea si in trimestrul III, dar si-a reaccelerat-o in luna octombrie, sub impactul majorarii salariului minim brut, in timp ce dinamica anuala a costului unitar cu forta de munca a continuat sa descreasca lent in industrie in intervalul iulie-octombrie si a consemnat o scadere in trimestrul III pe ansamblul economiei. Ea ramane insa deosebit de inalta si preocupanta din perspectiva evolutiei inflatiei, avand in vedere si probabila reamplificare temporara a acesteia pe orizontul apropiat de timp, pe fondul majorarii recente a salariului minim pe economie si la nivelul unor sectoare, au subliniat membrii Consiliului.Totodata, presiuni suplimentare asupra costurilor salariale din mediul privat ar putea genera pe termen scurt persistenta decalajelor dintre cererea si oferta de forta de munca pe anumite segmente, inclusiv in contextul deficientelor structurale ale pietei muncii, precum si dinamica salariilor din sectorul public, au sustinut mai multi membri ai Consiliului. S-a convenit, insa, ca in sens opus sunt de asteptat sa actioneze costurile ridicate ale firmelor si conditiile financiare inasprite, precum si trendul descendent al ratei inflatiei si slabirea cererii interne si a celei externe, dar si recursul crescut la angajati extracomunitari. De asemenea, este posibila absorbirea mai evidenta in marjele de profit a eventualelor cresteri suplimentare de costuri salariale, in contextul unui comportament mai precaut al consumatorilor, au reiterat unii membri ai Consiliului. Relevante pentru evolutia conditiilor de pe piata muncii au fost considerate si implicatiile masurilor fiscale implementate in scopul continuarii consolidarii bugetare, precum si tendinta unor firme de a-si spori investitiile in echipamente pentru a suplini forta de munca deficitara.In discutiile privind conditiile financiare, membrii Consiliului au aratat ca principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au inregistrat noi mici scaderi in prima parte a lunii noiembrie 2023, iar ulterior au ramas relativ stabile, in timp ce randamentele titlurilor de stat s-au marit abrupt la mijlocul trimestrului IV 2023, dar si-au reluat si si-au accentuat apoi descresterea - in linie cu evolutiile din economiile avansate si din regiune -, in contextul revizuirii asteptarilor investitorilor privind momentul initierii de catre Fed a ciclului de scadere a ratei dobanzii, cu impact si asupra apetitului global pentru risc.In aceasta conjunctura, dar si pe fondul atractivitatii relative inca ridicate a plasamentelor in moneda nationala, cursul de schimb leu/euro s-a mentinut relativ stabil si in lunile noiembrie si decembrie 2023. Totodata, in raport cu dolarul SUA, leul a consemnat aprecieri in ambele luni, ca urmare a slabirii graduale a monedei americane pe pietele financiare internationale in acest interval.Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro raman ridicate, au apreciat membrii Consiliului, evocand atat dimensiunea inca considerabila a dezechilibrului extern si incertitudinile crescute asociate procesului de consolidare fiscala, cat si actualele tensiuni geopolitice.In acelasi timp, s-a observat ca dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a stopat trendul descendent din precedentele cinci trimestre, inregistrand mici cresteri in octombrie si noiembrie, pana la 5,4%, de la 4,5% in septembrie, in conditiile in care noile scaderi pronuntate de ritm consemnate in acest interval de componenta in valuta au fost mai mult decat contrabalansate de reaccelerarea cresterii creditului in lei. Pe acest fond, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat si-a reluat ascensiunea, urcand la 68,5% in noiembrie, de la 68,1% in septembrie.Articolul BNR: Noile evaluari indica o crestere economica mai solida pe ansamblul trimestrelor IV 2023 si I 2024 comparativ cu prognoza anterioara apare prima data in Money.