"Ne indreptam in mod clar spre un super ciclu diferit", a spus el luni pentru emisiunea "Squawk Box Europe" de la CNBC.Superciclurile sunt definite in mod obisnuit ca perioade lungi de expansiune economica, adesea insotite de cresterea PIB-ului, cerere puternica de bunuri care duce la preturi mai mari si niveluri ridicate de ocupare a fortei de munca.Cel mai recent super ciclu semnificativ pe care l-a experimentat economia mondiala a debutat la inceputul anilor 1980, a spus Oppenheimer, discutand continutul din noua sa carte "Any Happy Returns".Acesta a fost caracterizat de ratele dobanzilor si de un varf al inflatiei, inainte de o perioada lunga de decenii de scadere a costurilor de capital, a inflatiei si a dobanzilor, precum si a politicilor economice precum dereglementarea si privatizarea, a explicat el.Intre timp, riscurile geopolitice s-au atenuat si globalizarea a devenit mai puternica, a remarcat Oppenheimer. Dar nu toti acesti factori sunt acum pregatiti sa continue asa cum au fost, a adaugat el."Nu este probabil sa vedem ca ratele dobanzilor sa scada la fel de agresiv in urmatorul deceniu sau cam asa ceva, vedem o oarecare retragere din globalizare si, desigur, vedem si tensiuni geopolitice crescute" , a explicat el.Razboiul Rusia-Ucraina, tensiunile dintre SUA si China legate in mare parte de comert si conflictul Israel-Hamas, care starneste ingrijorari in Orientul Mijlociu larg, sunt doar cateva teme geopolitice de care pietele s-au ingrijorat in ultimele luni si ani.In timp ce evolutiile economice actuale ar trebui, teoretic, sa conduca la incetinirea ritmului rentabilitatii financiare, exista si forte care ar putea avea un impact pozitiv, si anume inteligenta artificiala si decarbonizarea, a spus Oppenheimer.AI este inca in stadiile incipiente, a explicat el, insa, deoarece este folosita din ce in ce mai mult ca baza pentru noi produse si servicii, ar putea duce la "un efect pozitiv" pentru stocuri, a spus el.Subiectul fierbinte al inteligentei artificiale si al productivitatii, care a mers adesea mana in mana cu dezbaterile si preocuparile legate de inlocuirea sau schimbarea locurilor de munca umane, va avea probabil un impact asupra economiei."Al doilea lucru este [ca] nu am vazut inca si cred ca suntem relativ increzatori ca vom vedea o imbunatatire a productivitatii pe fondul aplicatiilor AI, care ar putea fi pozitiva pentru crestere si desigur pentru marje", a spus Oppenheimer.In ciuda faptului ca AI si decarbonizarea sunt ambele concepte relativ noi, exista paralele istorice, a explicat Oppenheimer.Una dintre perioadele istorice care iese in evidenta este inceputul anilor 1970 si inceputul anilor 1980, despre care el a spus ca "nu sunt atat de diferite" de evolutiile actuale.Accelerarea inflatiei si a ratelor dobanzilor au fost probabil probleme mai structurale decat in prezent, a spus el, cu toate acestea, factori precum tensiunile geopolitice in crestere, cresterea taxelor si reglementarea imbunatatita par similari."Ca urmare a acestui soc dublu extraordinar pe care probabil il vom vedea, soc pozitiv al inovatiei tehnologice intr-un ritm foarte rapid, impreuna cu restructurarea economiilor pentru a trece spre decarbonizare, cred ca este o perioada care seamana mai mult cu ceea ce am vazut in sfarsitul secolului al XIX-lea", a spus el.Modernizarea si industrializarea alimentate de infrastructura si dezvoltari tehnologice, alaturi de cresteri semnificative ale productivitatii, marcheaza aceasta perioada istorica.In mod crucial, aceste paralele istorice pot oferi lectii pentru viitor, a subliniat Oppenheimer.