EMAG

Leonardo Badea (ASF): Este necesara dezvoltarea unor mecanisme de investitii in infrastructura

publicat 2019-05-18 20:46:40 (Money.ro)

Leonardo Badea (ASF): Este necesara dezvoltarea unor mecanisme de investitii in infrastructura - In prezent, la mai mult de 10 ani de la cele mai intense manifestari ale crizei financiare globale care a perturbat viata economica si sociala la toate nivelurile si pe toate meridianele geografice, in continuare sistemul financiar are o structura foarte apropiata de cea anterioara crizei: in SUA ponderea majora a finantarilor pentru economia reala este asigurata prin pietele de capital, in vreme ce in Europa bancile raman puternic dominante, chiar daca gradul de intermediere s-a redus. - Un studiu din mai 2016 al European Savings and Retail Banking Group, bazat pe date publicate in Decembrie 2015 de United States Census Bureau  si pe  Ancheta statistica a Comisiei Europene privind accesul la finantare al companiilor din noiembrie 2014 formuleaza cateva concluzii interesante in sprijinul ipotezei anterior mentionate: o   In medie pentru anii 2000-2010, pietele de capital au asigurat peste 69% din finantarea atrasa de companiile americane si 66% din cea aferenta companiilor din Regatul Unit; o   Desi exista diferente intre statele europene, in Uniunea Europeana finantarea prin piata de capital este mai mica de jumatate din total: 43% in Germania, 33% in Italia, 27% in Spania. Franta constituie o exceptie cu 55%, alaturi de UK, mentionata deja anterior. o   Studii ale Comisiei Europene pentru aceeasi perioada arata ca sursa preferata de finantare este creditul bancar pentru peste 60% din companiile mici si mijlocii din spatiul comunitar, in vreme ce emiterea de actiuni se afla abia pe locul 8 in topul preferintelor cu o pondere de 17% iar emiterea de obligatiuni pe locul 13, cu o pondere de numai 3% ! - Desigur lucrurile au mai progresat in ultimii ani, inclusiv ca urmare a aportului substantial al actiunilor implementate in cadrul proiectului Uniunii Pietelor de Capital, dar perceptia este ca schimbarea nu a fost totusi una majora iar datele statistice in acest domeniu sunt foarte dificil de colectat si ne parvin de regula cu intarzieri de mai multi ani asa ca nu putem deocamdata cunoaste cu certitudine cat de mult am evoluat insa la nivel de perceptie, cel putin in Romania, functionam inca pe un model de finantare bazat de contributia bancilor. - Tindem insa catre altceva, si aceasta tendinta se observa, chiar daca este inca firava. Important este insa ca este o tendinta sanatoasa: spre diversificarea surselor de finantare, spre o pondere mai mare a finantarii prin piata de capital. In acest context, imi place de fiecare data sa intaresc ideea ca piata de capital nu inseamna exclusiv bursa. Pe langa bursa, piata de capital include toate vehiculele financiare de tipul organismelor de plasament colectiv. Și tot in acest context nu trebuie sa uitam nici de aportul celorlalti investitorii institutionali care din punct de vedere conceptual nu se circumscriu pietei de capital dar sunt actori pe aceasta piata: ma refer aici in principal la fondurile de pensii si la societatile de asigurare. - Mai mult decat atat, si foarte important, este faptul ca aceasta tendinta este una care va contribui la cresterea robustetii sistemului si a economiei. Un studiu al Bancii Reglementelor Internationale din 2014 arata ca dincolo de o anumita limita, expansiunea finantarii bancare in detrimentul celei prin pietele de capital nu mai contribuie semnificativ la cresterea economica iar in fazele descendente ale ciclului economic care coincid cu crize financiare (eg. recesiune + criza financiara simultan) impactul negativ asupra PIB este de trei ori mai sever comparativ cu cel aferent economiilor in care predomina finantarea prin piata de capital. Concluzii similare sunt prezentate intr-un studiu din decembrie 2017 al bancii centrale a Olandei care adauga ca economiile si-ar putea spori robustetea si rezilienta riscuri sistemice prin reducerea ponderii finantarii bancare in contrapondere cu sporirea ponderii finantarii prin piete. - Asadar acesta este dezideratul, nu doar in Romania ci in general in Europa si in lume, iar actiunile strategice vizeaza acest obiectiv. Efectele sunt deocamdata mai putin consistente, dar asteptarile sunt ca in 2040 finantarea in economie se va face preponderent prin pietele financiare nebancare, in special prin piata de capital la costuri foarte reduse si prin metode mult simplificate. - Pentru companiile mari si pentru stat principalul hub in finantare va fi bursa de valori, urmata de fondurile de investitii si fondurile private de pensii. - Pentru companii mici  sau persoane fizice platformele de crowdfunding pot devenii principala sursa de a atrage finantare, mai putin birocratica, rapida si la costuri minime. Imprumuturile sau investitiile prin intermediul platformelor crowdfunding catre IMM-urile inovatoare castiga teren in Uniunea Europeana. Activitatile acestor platforme au crescut semnificativ in Uniunea Europeana in ultimii ani. In Europa, exista deja mai mult de 500 de platforme crowdfunding si aproximativ 4.1 miliarde EUR au fost stranse de la investitori prin intermediul acestor platforme in 2015. Aferent aceluiasi an, la nivelul Uniunii Europene, finantarea participativa (crowdfunding) a ajuns la 5 431 milioane EUR consemnand rate anule de crestere cu doua cifre. In Romania am identificat mai multe platforme de finantare participativa, majoritatea avand un volum redus de activitate. Desi studiile arata ca sursa preferata de finantare pentru IMM-uri ramane cea bancara, perspectivele sunt ca dependenta majora din prezent fata de aceasta sa se reduca semnificativ. Intrucat IMM-urile europene depind de banci pentru 70% din finantarea lor externa (fata de aproximativ 40% in SUA), orice diferenta dintre cererea si oferta de imprumut ar putea conduce la o crestere a investitiilor mai scazuta daca intreprinderile nu dispun de mijloacele necesare pentru autofinantarea investitiilor si ar putea constitui o constrangere pentru cresterea economica globala. Inca toate acestea par a fi obiective generoase, totusi scopul pe termen lung nu este de a stabili obiective, ci de a crea o viziune si o directie, de a planifica si de a inspira, precum si de a permite partilor interesate, institutiilor, antreprenorilor si cetatenilor sa dezvolte activitati noi, inovatoare si locurile de munca asociate acestora. Cum ajungem acolo? Aceasta este intrebarea; -         Continuarea si dezvoltarea mecanismelor de imbunatatire a educatiei investitorilor retail si a consultantilor de investitii referitoare la piata de capital si la produsele de investitii pe termen lung. -         Analiza oportunitatii de dezvoltare a investitiilor de tip crowdfunding in Romania si identificarea modalitatilor adecvate de a monitoriza si sustine aceasta piata -         Cresterea locurilor de munca cu valoare adaugata ridicata (cresterea puterii de cumparare a cetatenilor) -         Cresterea sprijinului acordat inovarii (mai multe investitii in economia inovatoare) si antreprenorialului -         Imbunatatirea conditiilor pentru functionarea investitorilor in start-upuri (business angels). De regula, acestia dispun de capitaluri si de experienta in afaceri si investesc direct in societati nou infiintate cu potential de crestere. Acestia pot juca un rol important in economie, iar in multe tari sunt a doua cea mai mare sursa de finantare externa pentru intreprinderile nou infiintate, dupa familie si prieteni. De multe ori, recuperarea investitiei initiale si a eventualelor castiguri se realizeaza prin vanzarea participatiei pe bursa de valori, contribuind in acest mod si la cresterea capitalizarii si a lichiditatii. -         Dezvoltarea si diversificarea pietei asigurarilor, in special a celor de sanatate si agricole. Sustinerea infiintarii unor fonduri de investitii in agricultura, care sa fie eventual listate pe BVB, sa ofere finantari agricultorilor, sa contribuie la cresterea eficientei proceselor de crestere, irigare, recoltare si distribuire a produselor agricole si sa promoveze de asemenea pachete de asigurari agricole. -         Dezvoltarea unor mecanisme de investitii in infrastructura, care sa fie accesibile fondurilor de pensii private si altor investitori institutionali, prin identificarea unor instrumente financiare (eventual de obligatiuni cu sau fara garantia statului sau unitati de fond, etc.) in care sa se poata investi si identificarea unor piete financiare pe care sa poata fi tranzactionate aceste instrumente: piata bursiera, ATS, piata bancara, etc. -         Sprijinirea dezvoltarii pietei monetare. Eforturile de a dezvolta piata de capital din Romania ar trebui sa includa de asemenea si piata monetara, unde se tranzactioneaza elemente de datorie pe termen scurt (de ex. creante, efecte de comert, factoring, etc.) si care poate reprezenta unul dintre cele mai importante instrumente de management al lichiditatii. -         Analiza oportunitatii de reintroducere a instrumentelor reglementate de acoperire impotriva riscurilor de piata: contracte futures si options pe valute, indici bursieri, rate de dobanda, etc. Continuarea dezvoltarii pietei fondurilor de investitii si cresterea atractivitatii lor, crearea premiselor pentru diversificarea produselor existente concomitent cu imbunatatirea transparentei, in special in ceea ce priveste costurile si randamentele investitorilor ".    

Alte stiri de la Money.ro:

Promisiunea pe care PSD nu o poate indeplini niciodata
DARIUS VALCOV, reactie la decizia Parchetului anti-mafia
A disparut LIVIU DRAGNEA. De pe pereti!
DEZVALUIRE: PSD si ALDE au salvat PENSIILE SPECIALE!
PSD nu suporta infrangerea: "Exista suspiciuni de frauda a alegerilor"
Cristian Rosu (ASF): Evolutii favorabile ale pietei asigurarilor in primul trimestru al anului 2019
MINISTRU ROMAN, batjocorit de rusi
IOHANNIS, solicitare de ULTIMA ORA pentru toti politicienii
Acesta este liberalul care i-a injurat pe jurnalisti
ALERTA! DACIAN CIOLOȘ a fost ales seful grupului Renew Europe din PE
ECATERINA ANDRONESCU, greseala de exprimare intr-un mesaj transmis elevilor
ȚIRIAC, lovitura de ultima ora. E sef cu acte in regula
TEODOROVICI, masura care ignora complet recomandarile OECD si FMI
Se pregateste ceva? O reevaluare bizara a unui teren din zona Romexpo
Exista si IT-isti care primesc 1.600 de lei pe luna

Cumparaturi online - Emag.ro | Oferte GearBest.com



© Copyright 2000-2019 iStorm. Toate drepturile rezervate.