Dam slava lui Dumnezeu ca - dupa ce v-ati tras cagulele pe fata, de nu vi se mai vedeau decat ochii aia de cotofene, si ati pradat tara, care cum v-ati priceput mai bine - acum, cand nu mai e nimic de furat, aveti vreme sa stati cu noi si sa ne purtati de grija. Inteleg ca vedeti Romania ca pe o sezatoare fara sfarsit si ati pohti la ceva cantece de dragoste de neam, ca v-ati dedulci la programe artistice. Cum v-ar prii: unde vedem o hora, sa ne prindem si noi in ea? Unde e rost de-o nunta, sa jucam si noi steagul? Unde se pune de-o cumetrie - hop si noi? V-ar placea sa ne tinem cu totii de dupa gat, sa ne fotografiem cu telefonul? Sa ne scoatem scobitoarea dintre dinti si sa rostim cateva fraze memorabile despre mandria de a fi contemporani cu voi? Daca ati fi avut timp sa introduceti, pe langa tichetele de vacanta, budismul, am fi putut trai toti intr-un zenmanfisism.